UNIUNEA EUROPEANA
GUVERNUL ROMANIEI
Investim in mediu. Credem in viitor.
ARIA NATURALA PROTEJATA
MAGLAVIT
INSTRUMENTE STRUCTURALE
2007-2013
Proiect co-finantat din Fondul European de Dezvoltare Regionala
Descrierea ariei protejate Specii protejate

Rana Arvalis (broasca de mlastina rosie)

Rana Arvalis (broasca de mlastina rosie)

  Broască de dimensiuni medii, lungimea 5 - 8 cm. Corpul scurt, bondoc, picioare relativ scurte. Botul este ascuţit iar pupila orizontală. Dinţii vomerieni în două grupe ovale sau serii oblice. Timpanul este vizibil, depărtat de ochi. Tuberculii subarticulari la degete mai mult sau mai puţin proeminenţi. Tuberculul metatarsal intern dezvoltat, comprimat şi dur, cu o creastă mediană longitudianală; cel extern lipseşte. Pielea netedă sau în parte cu negi, adesea dispuşi în formă de lanţ de fiecare parte a regiunii vertebrale şi între umeri în formă de "/". Muchiile dorso-laterale sunt foarte bine dezvoltate. Picioarele anterioare puternice, cele posterioare cu palmura mai dezvoltată la mascul. Când piciorul posterior este întins înainte, articulaţia tibio-tarsală ajunge la nivelul ochiului putând depăşi vârful botului. Partea internă a degetului gros anterior cu o rugozitate negricioasă.

Rana Arvalis (broasca de mlastina rosie)
 
Dorsal de la galben strălucitor la cenuşiu sau cafeniu-roşiatic pătat, punctat sau liniat mai mult sau mai puţin întunecat, adesea cu pete mari sau marmorări laterale. Totdeauna cu o pată temporală mare de la umăr către vârful botului. Pliurile dorso-laterale mai deschise decât fondul, albicioase, gălbui, roz sau cenuşii. Deseori cu o dungă vertebrală lată, mai deschisă (alb-gălbuie), de la bot la anus, mărginită de două linii întunecate, marcate uneori cu pete. Ventral alb-curat; gâtul şi pieptul rareori cu pete cafenii, cenuşii sau roşii. În perioada reproducerii, masculii albaştrii-azur. 
    Masculii se deosebesc prin prezenţa a doi saci vocali interni şi prin corpul mai scurt. În perioada de reproducere, la masculi se dezvoltă calozităţile nupţiale pe degetul intern al membrului anterior pe care apar coloraţi în albastru deschis, datorită acumulărilor de limfă în sacii limfatici. 
    Greu de deosebit de mormolocii celorlalte specii de ranide. Aceştia sunt de dimensiuni mici, până la 4-5 cm. Coada este mai lungă decât corpul şi se termină cu un vârf ascuţit. Spiraculum este situat mai aproape de cap iar anusul este situat pe dreapta, la marginea inferioară a crestei caudale. Dorsal sunt coloraţi în maro, cu pete metalice iar ventral sun cenuşii cu pete aurii. Creasta caudală are uneori pete mari maro în jumătatea superioară. 
    Deşi trăieşte în zone foarte umede este preponderent terestră, intrând în apă doar în perioada de reproducere. Este activă mai mult noaptea, cu excepţia juvenililor. Are mişcări iuţi şi face sărituri scurte, deplasânduse foarte repede. Este foarte selectivă, ocupând doar anumite habitate chiar dintre cele prielnice. În locurile unde se găseşte este însă foarte abundentă. Uneori o întreagă populaţie de sute sau mii de indivizi este cantonată pe o suprafaţă de câteva sute de metrii pătraţi. Iernează fie pe fundul apelor, fie pe uscat. 
    Reproducerea în apă, prin martie-aprilie. Amplexul este axilar. Femela depune 1000 - 2000 ouă, care se aseamănă cu cele de Rana esculenta, în una-două grămezi. După 2-3 luni metamorfoza este terminată şi broscuţele măsoară 12 - 15 mm. Capabile de reproducere după 3 ani. 
    Specia este periclitată, fiind vulnerabilă datorită arealului restrâns şi în special datorită restrângerii permanente a habitatelor prielnice prin lucrările de îndiguire şi desecare. 
    Este o specie pretenţioasă ce necesită zone cu umiditate mare. Trăieşte în lunca râurilor sau în zone mlăştinoase, turbării, păşuni cu nivelul freatic ridicat. Se reproduce frecvent în bălţi temporare. Evită zonele cultivate. Urcă până la 600 m altitudine. 
    Specie predominant nordică, răspândită până aproape de Cercul Polar. Este întâlnită din nord-estul Franţei, Belgia, Olanda, danemarca şi Scandinavia până în Siberia. Prezentă pretutindeni la nord de Alpi (lipseşte în italia), fosta Iugoslavie, România şi Ucraina. 
    În România are un areal insular în jumătatea de nord a ţării 

    În Transilvania s-a semnalat ssp. Rana arvalis wolterstorffi care se distinge prin corpul mai alungit, tibia de două ori mai lungă decât lungimea corpului (la forma tip la fel de lungă ca lungimea corpului), picioarele posterioare îndoite în unghi drept cu axa corpului, călcâiele apropiate se suprapun mult la femelă şi foarte mult la mascul (la forma tip se ating la femelă şi se suprapun la mascul); face salturi puternice, dar mai lungi (forma tip face salturi multe, dar scurte). Modul de viaţă asemănător cu al speciei tip.