UNIUNEA EUROPEANA
GUVERNUL ROMANIEI
Investim in mediu. Credem in viitor.
ARIA NATURALA PROTEJATA
MAGLAVIT
INSTRUMENTE STRUCTURALE
2007-2013
Proiect co-finantat din Fondul European de Dezvoltare Regionala
Descrierea ariei protejate Specii protejate

Coracias garrulus (dumbraveanca)

Denumiri populare: Dumbraveanca, Gaita vanata, Corb albastru, Cioara pucioasa, Corobatica, Drumbravioara, Gaitisara.

Coracias garrulus (dumbraveanca)

Taxonomie

Coracias garrulus face parte din Ordinul Coraciiformes, Familia Coraciidae.

Ciocul este puternic si gros, varful maxilarului este in forma de carlig curbat in jos, narile lunguiete, se deschid imediat la baza maxilei si sunt fara peri. Tarsul este relativ scurt, scutecit si retelizat in partea dinapoi. Picioarele sunt potrivite atat pentru umblat cat si pentru stat in copaci. Au 3 degete indreptate inainte, primul indreptat indarat. Numarul remigelor primare este de 10, dintre care prima este putin mai scurta decat a doua. Numarul rectricelor este de 12. Osul palatin este nedivizat. Vertebrele cervicale sunt in numar de 13-14. Partea posterioara a sternului are 4 scobituri. Glanda crupiala este golasa.

Aceste pasari cuibaresc in scorburile copacilor, ouale lor sunt rotunde, alb – curate, lucioase. Puii la inceput sunt golasi si neputinciosi.

Coraciidele traiesc in Europa

Coracias garrulus (dumbraveanca)

Trasaturi

Are talia la fel ca a cioarei. Picioarele sunt relativ scurte si neapte pentru alergat. Culoarea principala este un albastru – marin care se evidentiaza pe intreaga parte inferioara, pe tectricele aripilor, pe cap si pe grumaz si pe banda terminalaa cozii. Mantaua si partea posterioara a aripilor sunt brune deschis, umerii sunt albastru – ametist, remigele sunt mari , negre, pe partea inferioara de un albastru – azuriu. Tartita este albastru – azuriu – verzuie. Picioarele sunt ocru – galben slab. Ciocul este negru, iar irisul brun inchis.

Coloritul penajului este mult mai viu primavara si vara, atunci cand este si sezonul imperecherii.

Sexul si Varsta Diferenta de marimi Lungime Lungimea aripei Lungimea cozii Tarsul Lungimea ciocului
Mascul (20) Max. 33,9 21 13,7 2,4 3,3
Min. 31 19,8 12,6 2 2,7
Femela 

(20)

Max. 32,2 20,5 13,5 2,4 3,1
Min. 30 19,6 12,4 1,9 2,6

 

Răspandire

Aria geografica de răspândire a acestei păsări o reprezintă Europa si Asia de Vest. Ierneaza in Africa de Nord, Persia si India. La noi in tara este intalnita in toate zonele de ses si de deal , mai putin in Transilvania.

Habitate preferate

Drumbravi de paduri si zavoaie, cu copaci batrani sorburosi.

Hrana

Dumbraveanca se hraneste in principal cu insecte. Este des vazuta pe firele de telegraf ori pe crengile uscate si izolate de unde coboara pentru a prinde insectele. A fost obervata si in apropierea turmelor de animale care sperie insectele si le fac mult mai usor de prins.

Pel langa aceste insecte se mai hraneste cu rame,melcusori, broaste,soareci.

Cuibarit

Prefera sa cuibareasca in mici colonii rasfirate.

De obicei dumbraveanca isi face cuibul in scorburile arborilor batrani. Femela depune 4-7 oua albe iar perioada de incubatie este de 20 de zile. Parintii cresc o singura serie de pui pe an.

Migratie

Dumbraveanca este o pasare migratoare. Apare la noi la sfarsitul lui aprilie si ne paraseste toamna si pleaca in zonele mai calde din sudul Asiei si din Africa. Pasarile adulte migreaza mai repede decat cele tinere la a doua jumatate alunii august. Nu migreaza in stoluri ci in palcuri rasfirate, unele dupa aletele.