UNIUNEA EUROPEANA
GUVERNUL ROMANIEI
Investim in mediu. Credem in viitor.
ARIA NATURALA PROTEJATA
MAGLAVIT
INSTRUMENTE STRUCTURALE
2007-2013
Proiect co-finantat din Fondul European de Dezvoltare Regionala
Descrierea ariei protejate Specii protejate

Circus cyaneus (Erete vânăt)

Uliu vânăt, gaie vânătă, herete de câmp (Lintia, 1954), uli vânăt, herete vânăt<

Circus cyaneus (Erete vânăt)

Descrierea speciei

Specia se remarcă printr-un pregnant dimorfism sexual în care de regulă, ca în cazul întregului gen, masculul este în greutate mai usor decât femela (greutatea masculului nu o depăseste pe cea a unui porumbel de scorbură, în medie 300-400 gr., în timp ce aceea a femelei poate ajunge si la peste 700 gr.). Penajul masculului albastru-cenusiu se află în contrast flagrant cu cel al femelei, dominant brun. Gâtul si partea dorsală la mascul sunt uniform albastre-cenusii cu exceptia târtitei albe. Tot alb este si penajul ventral în timp ce proximitatea aripilor (remigelor) este neagră. Aspectul petei negre dar si lungimea remigelor sunt elemente de departajare pentru cele trei specii cyaneus, pygargus, macrourus.

Atunci când pasărea este observată în zbor, diferenta dimensiunilor dintre remigele primare, echilibrată, imprimă vârfului aripii aspectul de rotunjit. Bordul posterior al aceleiasi este limitat de o bandă neagră.

Spre deosebire de mascul coloritul de bază al femelei este cafeniu, cromatică proprie părtii dorsale – cap, trunchi, coadă si tectricelor mici, mijlocii si mari; la nivelul stilopodului tectricele mari sunt nuantate mai luminos decât restul penajului. Albul târtitei este mai mare decât la celelalte două specii (pygargus, macrourus). În jurul gâtului se observă un guler mai deschis la culoare dar îngust. Partea ventrală apare striată. Ventral, aripile nuantate cenusiu sunt străbătute de benzi brun-întunecate. Dungi evidente asigură si desenul cozii dintre care ultima (vârful cozii) este mai lată decât restul celor existente.

 

Circus cyaneus (Erete vânăt)

Reproducere

Circus cyaneus cuibăreste solitar, asocierea mai multor perechi în perioada de cuibărit (termenul de cuibărit în colonie este impropriu deoarece specia nu este o specie colonială) întâmplându-se acolo unde densitatea populatiei este foarte mare si oferta trofică peste limita abundentei. Obisnuit perechile din anul în curs sunt monogame cu toate că nici bigamia nu este caz particular. Uneori masculii se pot manifesta chiar poligami asigurându-si transmiterea informatiei genetice până la 7 femele.

Jocul ”nuptial” constă din zboruri în voltă, loopinguri executate de către mascul, atacuri mimate asupra femelei la care aceasta asistă de pe înăltimea unui arbore sau se implică în zboruri paralele, prinderi reciproce de ghiare si răsturnări în aer. În timpul acestor zboruri masculul este purtătorul unei prăzi pe care în final o predă femelei după care are loc copulatia.

Cuibul, exploatat mai multi ani la rând,  este plasat pe sol uscat, umed ori mlăstinos, circumscris de vegetatie densă. Constructia alcătuită din crengi, are vatra căptusită cu vegetatie uscată, stuf si alte plante. Ouăle albe variază ca număr între 2 si 7, sunt albe, în unele cazuri punctate cu macule roscate.

Cuibărit în tară: improbabil, date concrete care să dovedească nidificatia sa nu există, nici pentru secolul trecut (Lintia,1954) nici pentru timpii recenti (Munteanu et all., 1994; în acest atlas provizoriu al păsărilor clocitoare din România pasăre nici măcar nu este trecută pe lista celor cuibăritoare la noi).

Activitate

Specie diurnă. În căutare de pradă eretele vânăt execută zboruri joase după tipicul genului pe care îl reprezintă.

Regim alimentar

Carnivor. Hrana de bază o asigură mamiferele de diferite mărimi, de la cea a soarecelui până la cea a vătuilor de iepuri. Prădează si sopârlele cum si păsărelele.